 |
Interviu
cu Maija Nyman
Maija Nyman
este o scriitoare finlandeza, autoare a 14 carţi, gazda a unei emisiuni TV
numita "Acasa la Maija". Impreună cu sotul sau, Hannu Nyman, a pus bazele
unei publicatii crestine, unde isi continua munca de editorialist.

In prezent, Maija Nyman sustine conferinte in Finlanda si in strainatate,
atat in medii crestine, cat si necrestine. Printre temele abordate se
numara: imaginea de sine, femeile si relaţiile lor (cu partenerul, cu
copiii), femei din Biblie, relevanta femeii in lumea contemporana. La
invitatia de a fi prezenta si in Romania, Maija a
raspuns afirmativ.
Roxana:
Cu ce gand ai acceptat aceasta invitatie? Ce ai vrut sa le oferi femeilor
din Romania?
Maija:
Am fost placut surprinsa si totodata recunoscatoare pentru aceasta invitatie
pe care nu am primit-o doar de la Mari - stiu ca Dumnezeu i-a cerut sa ma
cheme aici. Am aproape 60 de ani de viata si m-am gandit ca as putea sa va
impartasesc cate ceva din propria mea experienta, din ceea ce Dumnezeu m-a
invatat. Cu toate acestea, am un fel de stare de slabiciune, pentru ca nu
stiu exact daca inteleg pe deplin cultura si pe femeile din Moldova, daca
cuvintele mele sunt cele potrivite. Dar ma rog pentru asta si cred ca El are
un plan.
Maija
a inceput sa scrie in timpul celei de-a treia sarcini - o sarcina surpriza,
care initial ii oferea doar perspective ce o limitau foarte mult. La
indemnul unei prietene, a inceput sa puna in cuvinte toata amaraciunea,
deznadejdea, tristetea din viata ei. Astfel, pana la sfarsitul sarcinii, a
capatat puterea de a se ridica deasupra circumstantelor, asa incat ceea ce
parea a fi sfarsitul libertatii sale s-a dovedit o rampa de lansare si o
sursa de binecuvantare pentru multe femei, prin cartile pe care le-a scris.
Roxana:
Ce schimbari a adus in viata ta faptul ca ai inceput sa scrii?
Maija:
Scrisul m-a ajutat foarte mult, pentru ca mi-a dezvaluit un nou mod de a
trai. Si nu a fost tocmai usor, pentru ca atunci cand scrii, scoti la lumina
ce este in interiorul tau; creezi cu inima, cu mintea si cu mana. Este o
provocare mare. Am inceput cu pasi mici, dar am crezut ca acesta e drumul
deschis de Dumnezeu pentru mine si, cu cat scriam mai mult, cu atat aveam
mai multa incredere in mine. Am avut si un feed-back bun din partea altor
femei, care ma invitau sa vorbesc la diverse intalniri, pentru ca imi
citisera cartile. Astfel, am inceput sa vad ca misiunea mea capata
dimensiuni mai mari, perspective mai largi, pentru ca am ocazia nu doar sa
vorbesc, ci sa si scriu, iar o carte o poti citi oriunde te afli sau o poti
oferi cuiva. Urmatoarea carte e pe cale si ea sa vada lumina tiparului, dar
e ceva tensiune la mijloc, pentru ca ma gandesc mereu la asta. E greu sa o
port in minte si sa ma concentrez si asupra altor lucruri.
Roxana:
Ce aduce nou emisiunea ta?
Maija:
Aceasta este inca o surpriza din partea lui Dumnezeu. Nu am planuit asa
ceva, nici macar nu am visat la o emisiune, dar am fost dispusa sa plec
urechea la acea voce soptita, cand Domnul ma conducea în aceasta directie.
Nu stiu ce-o sa se intample, cum o sa se termine, insa am invatat sa ascult
glasul interior, pentru ca Duhul Sfant vorbeste foarte personal si are o
viata diferita de a noastra. Nu e totul sa fii intr-un grup si sa ai un
lider - trebuie sa traim cu un calauzitor personal si asta face ca viata sa
fie asa interesanta.
Dintre femeile Bibliei, la seminarii am reusit sa discutam doar despre Eva,
sotia lui Lot, Rebeca, Ana, Miriam, Naomi, Rut. Sa vedem care este
corespondenta cea mai apropiata a Maijei.
Maija: In
acest moment, cred ca ma identific cel mai bine cu Naomi, pentru ca am o
nora, iar Naomi m-a invatat cum sa fiu o soacra inteleapta, cum sa merg
alaturi de o femeie tanara si cum sa o iubesc. Admir multe femei din Biblie,
depinde mult de starea mea de spirit.
Roxana:
Spune-ne despre o femeie din viata reala care a avut un rol important in
formarea ta.
Maija:
E vorba de o prietena din Viena, a murit la 94 de ani in Finlanda. A trait o
viata exceptionala, cu toate ca a trebuit sa fuga impreuna cu fiul ei din
calea dictaturii lui Hitler. Sosita in Finlanda la varsta de 70 de ani, am
ajuns sa o cunosc in calitate de jurnalista, in timp ce ii luam un interviu.
Numele ei este Anne Fried, autoare a mai multor carti scrise in Finlanda. Ea
este un exemplu de curaj de a-ti lua viata de la capat la 70 de ani, intr-o
tara straina. Am vazut astfel ca niciodata nu e prea tarziu sa incepi ceva
nou. Avem nevoie de astfel de femei care stiu sa mearga inainte si care,
prin modul lor de a trece prin aceasta lume, parca te indeamna sa le urmezi.

Roxana:
Ce calitati ar trebui sa aiba o femeie pentru a fi frumoasa in ochii lui
Dumnezeu?
Maija:
Cred ca lui Dumnezeu Ii sunt placute femeile care iubesc si cauta adevarul,
care au vointa de a fi sincere cu ele insele, desi asta poate fi uneori
dureros. Femei care sa isi cunoasca darurile, sa creada in ele si sa le puna
in slujba Lui. Femei care sa mearga mereu inainte si sa evolueze la
potentialul lor maxim. De asemenea, cred ca inaintea lui Dumnezeu e placut
sa Ii dedici timp, sa te increzi in intelepciunea Sa in ciuda sentimentelor
indoielnice, sa-L cauti cu adevarat, nu sa doresti doar o experienta
emotionala. Poate ca acestea ar fi cateva calitati.
Roxana:
Care este cea mai comuna greseala pe care o fac barbatii in ceea ce le
priveste pe femei?
Maija: Oh,
buna intrebare! Intr-un fel, unii cred ca noi suntem tot un fel de barbati.
Le este greu sa inteleaga ca femeile au alte nevoi, specifice lor. Desigur,
avem aceasta dorinta innascuta de a fi iubite si acceptate exact asa cum
suntem, insa, in acelasi timp, dorim sa fim iubite si prin cuvinte. Dar cred
ca aceasta greseala poate fi de inteles, pentru ca, la urma urmei... cine sa
le spuna? Tatii lor? Sunt prea putini care fac asta. Multi cred ca e de la
sine inteles cum trebuie sa te porti cu o femeie. Apoi, un alt neajuns este
faptul ca ele chiar încep sa se poarte ca niste barbati. Devin din ce in ce
mai mult femei ale actiunilor, lasandu-si sentimentele neexprimate. Si
astfel sufera amandoi, pentru ca se presupune ca cei doi trebuie sa fie
parteneri: egali, diferiti, uniti.
Roxana:
Uitandu-te in urma peste viata ta, e vreun lucru pe care il regreti?
Maija:
O, da, sunt multe. Regret, desigur, multe fapte, dar regret mai ales cuvinte
pe care le-am rostit. De multe ori mi-am descurajat copiii prin cuvinte,
obosita fiind sau poate ingrijorata. Apoi, trebuie sa marturisesc, sunt o
persoana cam delasatoare. As fi putut face mult mai multe lucruri, pentru ca
sunt activa, dar numai acolo unde vreau si unde imi place. Si mai regret si
faptul ca am fost uneori rece fata de sotul meu, insa stiu ca acum lucrurile
sunt lamurite si ca sunt iertata. Daca as putea da timpul inapoi, lucrurile
ar sta diferit, dar asa e viata si trebuie sa accept ca sunt o femeie
pacatoasa, casatorita cu un barbat pacatos, copiii mei sunt si ei oameni
pacatosi. Nu este nimeni in lumea aceasta care sa fie perfect. Asta creeaza
multa tensiune si a trebuit sa traim cu ea. De asta a si venit Isus, pentru
ca e greu sa traim asa in permanenta. Avem nevoie de cineva cu care sa
impartim povara.
Rubrica ingrijita de
Roxana Acatrinei
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|